cloncăiverb
clon-că-i
Definiții
verb intranzitiv
1A scoate sunete caracteristice găinii, mai ales atunci când este pe punctul de a ouă sau când cheamă puii.
„Găina clocește și cloncăie toată ziua în cuibar."
verb intranzitiv
2A vorbi mult și fără rost, a sporovăi (adesea despre femei).
„Vecinele stau la gard și cloncăie ore întregi."
Gramatică
Verb de conjugarea a IV-a. Forme: eu cloncăi, tu cloncăi, el cloncăie, noi cloncăim, voi cloncăiți, ei cloncăie. Participiu: cloncăit.
Expresii și locuțiuni
a cloncăi ca o găină — a vorbi mult și fără importanță
Etimologie
Formație onomatopeică, imitând sunetul găinii.
Se scrie corect: Se scrie cu â, nu cu î: cloncăi, nu cloncîi. Atenție la diacritice: cloncăi (cu ă).