clironomisiverb
cli-ro-no-mi-si
Definiții
verb tranzitiv
1A lăsa cuiva prin testament bunuri, drepturi sau obligații; a institui pe cineva ca moștenitor.
„Bunicul a clironomisit casa cea veche nepotului său."
verb tranzitiv
2A transmite mai departe ceva (bunuri materiale sau valori spirituale) ca moștenire.
„Tradițiile familiei se clironomisesc din generație în generație."
Gramatică
Verb de conjugarea a IV-a, persoana a III-a singular, indicativ prezent, forma de bază: a clironomisi. Participiul: clironomisit. Gerunziu: clironomisind.
Etimologie
Din neogreacă κληρονομώ (klironomó), prin intermediul slavonei sau direct, cu sensul de 'a moșteni'.
Se scrie corect: Se scrie cu 'cl' la început, nu 'cri' – clironomisi, nu crironomisi. Atenție la grupul 'no' din mijloc: clironomisi, nu clironomosi.