cleștesubstantiv
cleș-te
Definiții
substantiv masculin
1Unealtă formată din două brațe articulate, folosită pentru a prinde, a ține sau a tăia diferite obiecte.
„Am folosit cleștele pentru a scoate cuiul din perete."
substantiv masculin
2La crabi, raci și alte crustacee, fiecare dintre cele două apendice prevăzute cu o pinză, folosite pentru apucare și apărare.
„Racul și-a ridicat cleștii amenințător."
Gramatică
La plural, forma articulată este 'cleștii'. Este un substantiv masculin cu pluralul în '-i'.
Expresii și locuțiuni
a fi în clește — a fi prins între două forțe opuse, a fi într-o situație dificilă
a prinde în clește — a înconjura sau a prinde pe cineva într-o situație fără scăpare
Etimologie
Din latină populară *clesta, derivat din latină clasica 'clavus' (cui) sau din greacă veche 'kleis' (cheie).
Se scrie corect: Se scrie 'clește' cu 'ș' după 'e', nu 'cleste' sau 'clește' cu 'i' după 'ș'.