cinge - definiție, sinonime, exemple

DEX › cinge

cingeverb

cin-ge

Definiții

verb tranzitiv

1a înconjura cu o centură, cu o curea sau cu altceva, strângând-o în jurul taliei

„Ea își cinge rochia cu o curea subțire."

verb tranzitiv

2a înconjura, a mărgini, a încadra (un teritoriu, un obiect)

„Munții cing orașul din toate părțile."

Verb de conjugarea a III-a (a cinge). Participiul: cins. Gerunziu: cingând. Imperfect: cingea. Perfect simplu: cinsei.

încinge înconjuraîmprejmuiastrânge

descinge dezlega

a-și cinge sabia — a se pregăti de luptă sau de o acțiune importantă

Din latină cingere.

Se scrie corect: Se scrie cu 'g' înainte de 'e', nu 'cinge' cu 'j' – greșit: 'cinje'.

EduBro îți explică orice materie pas cu pas, gratuit.