chicotiverb
chi-co-ti
Definiții
verb intranzitiv
1a râde înfundat, înăbușit, pe ascuns, de obicei în hohote mici și sacadate
„Fetele chicoteau în spatele băncii, ascunzându-și râsul cu mâna la gură."
Gramatică
Verb de conjugarea a IV-a (tipul a citi). Forme: eu chicotesc, tu chicotești, el/ea chicotește, noi chicotim, voi chicotiți, ei/ele chicotesc. Participiul: chicotit. Gerunziu: chicotind.
Sinonime
râde înfundatrâde înăbușithohoti ușor
Expresii și locuțiuni
a chicoti pe sub mustață — a râde pe ascuns, încercând să nu fie observat
Etimologie
Din forma onomatopeică 'chic' + sufixul verbal '-oti', probabil de origine expresivă.
Se scrie corect: Se scrie cu 'ch' la început, nu 'ki' sau 'chi' cu 'i' dublu. Atenție la forma de persoana a III-a singular: 'chicotește', nu 'chicotește' cu 'ș' dublu.