căzutverb (participiu)
că-zut
Definiții
verb (participiu)
1Formă de participiu a verbului a cădea; care a pierdut echilibrul și a ajuns la pământ.
„Mărul căzut din copac era copt."
adjectiv
2Care este întins la pământ, doborât.
„Soldatul căzut pe câmpul de luptă a fost onorat."
adjectiv
3Figurat: care a pierdut puterea, prestigiul sau statutul moral.
„Un om căzut în dizgrație nu mai are prieteni."
Gramatică
Participiu trecut al verbului a cădea (conjugarea a III-a). Se folosește cu auxiliarele 'a fi' și 'a avea' pentru timpuri compuse.
Sinonime
doborâtprăbușitsurpatdecăzut
Expresii și locuțiuni
a fi căzut din cer — a fi naiv, a nu înțelege realitatea
a cădea în genunchi — a se supune sau a cere iertare
Etimologie
Din latină *cadere, prin româna veche 'cadea'.
Se scrie corect: Se scrie cu 'ă' după 'c', nu 'cazut' sau 'căzut' cu 'â'.