cazaniesubstantiv
ca-za-ni-e
Definiții
substantiv feminin
1Carte religioasă ortodoxă care cuprinde predici sau învățături morale, citite în biserică la slujbe.
„Preotul a citit o cazanie despre iubirea aproapelui."
substantiv feminin
2Învechit: predică sau cuvântare cu caracter moralizator, adesea lungă și plictisitoare.
„Bunicul ne-a ținut o cazanie întreagă despre importanța muncii."
Gramatică
Articolul hotărât la singular este 'cazania', iar la plural 'cazaniile'.
Expresii și locuțiuni
a-i ține cuiva o cazanie — a mustra pe cineva cu un discurs lung și moralizator
Etimologie
Din slavonă 'kazanije' (predică, învățătură), prin intermediul grecescului 'kazania'.
Se scrie corect: Se scrie cu 'z', nu cu 's': cazanie, nu casanie.