casnicadjectiv
cas-nic
Definiții
adjectiv
1Care se referă la casă, la viața de familie; care are loc în casă.
„Mama se ocupă de treburile casnice."
adjectiv
2Despre o persoană: care preferă să stea acasă, care se ocupă de gospodărie.
„El este un bărbat foarte casnic."
substantiv masculin
3Persoană care lucrează în gospodăria cuiva, de obicei plătită pentru aceasta.
„Casnica ajută la curățenie și gătit."
Gramatică
Adjectiv se acordă în gen, număr și caz cu substantivul. Forme feminine: casnică, casnice. Ca substantiv, are forme de gen feminin: casnică (femeie care face treburi casnice).
Expresii și locuțiuni
treburi casnice — activități de întreținere a casei: curățenie, gătit, spălat etc.
animal casnic — animal domestic, crescut în gospodărie (ex: pisică, câine).
Etimologie
Din slavă veche 'kasnь' (casă) sau din latină 'casalis' (de la casă), prin intermediul slavon.
Se scrie corect: Se scrie 'casnic', nu 'casnic' cu 'ș' sau 'caznic'. Atenție la diacritice: 'casnic' are 'a' și 'i' fără diacritice.