carbonizaverb
car-bo-ni-za
Definiții
verb tranzitiv
1A transforma o substanță organică în carbon prin încălzire la temperatură înaltă, fără acces de aer.
„La temperaturi foarte mari, lemnul se carbonizează și devine cărbune."
verb reflexiv
2A se arde complet, a se preface în cărbune sau în cenușă neagră.
„Pâinea uitată în cuptor s-a carbonizat complet."
Gramatică
Verb de conjugarea I, terminat în -a. Participiul: carbonizat. Conjugare: eu carbonizez, tu carbonizezi, el carbonizează, noi carbonizăm, voi carbonizați, ei carbonizează.
Expresii și locuțiuni
a se carboniza — a se arde complet, a se transforma în cărbune
Etimologie
Din franceză carboniser, după carbon.
Se scrie corect: Se scrie cu 'z', nu cu 's': carboniza, nu carbonisa.