cabalăsubstantiv
ca-ba-lă
Definiții
substantiv feminin
1Intrigă sau uneltire secretă organizată de un grup de persoane pentru a obține un avantaj sau a face rău cuiva.
„O cabală politică a încercat să-i submineze autoritatea."
substantiv feminin
2Grup de persoane care uneltește în secret împotriva cuiva sau a ceva.
„Cei care au plănuit plecarea directorului formau o adevărată cabală."
Gramatică
Articol nehotărât: o cabală. Pluralul se folosește mai rar.
Sinonime
intrigăuneltirecomplotconspirațiemașinațiune
Expresii și locuțiuni
a țese o cabală — a pregăti în secret o intrigă sau un complot
Etimologie
Din franceză cabale, care provine din ebraica kabbalah (tradiție secretă), dar sensul modern de 'intrigă' s-a dezvoltat în franceză.
Se scrie corect: Se scrie cu 'c' la început și cu 'ă' la final: cabală. Nu confunda cu 'cabala' (forma articulată) sau cu 'kabbalah' (termen religios).