butonaverb
bu-to-na
Definiții
verb tranzitiv
1A apăsa pe un buton (al unui dispozitiv, aparat, tastatură etc.) pentru a activa sau a comanda ceva.
„Trebuie să butonezi butonul de pornire pentru a deschide calculatorul."
verb intranzitiv
2A folosi în mod repetat butoanele unui dispozitiv, adesea fără un scop precis, din plictiseală sau curiozitate.
„Stătea și butona la telecomandă, schimbând canalele fără să se uite la televizor."
Gramatică
Verb de conjugarea I, terminat în -a. La indicativ prezent: eu butonez, tu butonezi, el/ea butonează, noi butonăm, voi butonați, ei/ele butonează. Participiul: butonat. Gerunziu: butonând.
Expresii și locuțiuni
a butona la telefon — a folosi telefonul mobil, de obicei pentru a naviga pe internet sau a scrie mesaje, adesea excesiv.
Etimologie
Din franceză boutonner (a apăsa pe butoane), prin derivare de la substantivul buton.
Se scrie corect: Se scrie cu 'u' după 'b', nu 'butona' cu 'o' (greșit: 'botona'). Atenție la diacritice: butonă (forma de persoana a III-a singular la imperfect) vs. butona (infinitiv).