bunghisubstantiv
bunghi
Definiții
substantiv masculin
1Pietricică sau bucată mică de piatră, folosită la jocuri de copii sau la aruncat.
„Copiii aruncau bunghi în apă."
substantiv masculin
2În limbaj popular, pietricică rotundă sau măruntă.
„Pe drum erau mulți bunghi."
Gramatică
Formă regională, folosită mai ales în Moldova; pluralul este identic cu singularul, dar articulat plural: bunghii.
Etimologie
Probabil din slavă sau din substratul autohton, legat de cuvântul 'bunget' (desiș), dar sensul actual este de pietricică.
Se scrie corect: Se scrie 'bunghi', nu 'bunghi' cu altă literă; atenție la pluralul 'bunghi' (nu 'bunghii' pentru plural nearticulat).