piatrăsubstantiv
pia-tră
Definiții
substantiv feminin
1Material mineral dur, compact, care formează rocile; bucată din acest material.
„Copiii aruncau pietre în lac."
substantiv feminin
2Piatră prețioasă sau semiprețioasă, folosită la bijuterii.
„Inelul avea o piatră albastră strălucitoare."
substantiv feminin
3Concrețiune dură care se formează în anumite organe (rinichi, vezică biliară).
„Medicul i-a spus că are o piatră la rinichi."
Gramatică
Formează pluralul cu schimbare de vocală: piatră – pietre. La singular articulat: piatra.
Sinonime
bolovanstâncărocăgheață (în expresii)
Expresii și locuțiuni
a-i cădea piatra de pe inimă — a scăpa de o grijă, a se liniști
piatră de temelie — bază, fundament al unei construcții sau al unei idei
a arunca cu piatra — a acuza, a critica pe cineva
Etimologie
Din latină petra, prin intermediul slavonului sau direct din greacă.
Se scrie corect: Se scrie cu 'ia' la început, nu 'piatră' cu 'e' (greșit: 'petră'). Atenție la diacritice: ă la final.