bufonsubstantiv
bu-fon
Definiții
substantiv masculin
1Persoană care amuză publicul prin glume, gesturi sau vorbe hazlii, adesea la curtea unui rege sau într-un spectacol.
„Bufonul regelui făcea pe toată lumea să râdă cu poantele lui."
substantiv masculin
2Persoană care se comportă într-un mod ridicol sau caraghios, fără să fie luată în serios.
„La petrecere, el s-a făcut de râs și a părut un bufon."
Gramatică
Substantiv masculin cu pluralul 'bufoni' și articulat hotărât 'bufonul'. Se folosește și la feminin: 'bufonă' (rar).
Sinonime
măscăriciclovnpaiațăsaltimbanc
Expresii și locuțiuni
a face pe bufonul — a se comporta într-un mod ridicol, a se face de râs
Etimologie
Din franceză 'bouffon', italiană 'buffone', de origine onomatopeică.
Se scrie corect: Se scrie 'bufon', nu 'bofun' sau 'buphon'.