Caută orice pe EduBro Lecții · Exerciții · Materii · Lucrările tale
DEX › brăcinar
brăcinarsubstantiv
bră-ci-nar

Definiții

substantiv neutru
1Curea sau fâșie lată de pânză, piele sau alt material, purtată în jurul taliei pentru a strânge sau susține îmbrăcămintea (pantalonii) sau pentru a ține alte obiecte.
„Țăranul își strângea pantalonii cu un brăcinar gros din lână."
substantiv neutru
2În portul popular românesc, brâul lat și împodobit, purtat de bărbați sau femei, având și rol decorativ.
„La sărbătoare, flăcăul purta un brăcinar roșu, împletit cu mărgele."

Gramatică

Gen
neutru
Număr
singular
Plural
brăcinare
Articulat
brăcinarul

Formează pluralul cu terminația -e: brăcinare. Este un substantiv comun, nearticulat în forma de bază.

Sinonime

brâucureacingătoarechimir

Expresii și locuțiuni

a-și strânge brăcinarul — a se pregăti de muncă sau de o acțiune, a fi hotărât

Etimologie

Din slavă (veche) *bračinŭ, probabil legat de verbul a brăcina (a încinge), influențat de cuvântul 'brâu'.

Se scrie corect: Se scrie cu 'ă' după 'br' și cu 'i' după 'c': brăcinar. Greșeală frecventă: 'brăcinnar' (cu dublu n) sau 'brăcinăr'.
Vrei mai multe detalii? Întreabă profesorul AI despre „brăcinar"

Nu înțelegi o temă? Întreabă profesorul AI 🎓

EduBro îți explică orice materie pas cu pas, gratuit.

Cont gratuit