beteagadjectiv
be-teag
Definiții
adjectiv
1Care este bolnav, suferind, infirm; care are o sănătate șubredă.
„Bătrânul beteag abia se mai putea mișca."
adjectiv
2(Despre animale) Slăbit, bolnăvicios, care nu poate trage la muncă.
„Calul beteag a fost lăsat la păscut."
Gramatică
Adjectiv variabil cu 2 forme la singular (beteag, betea gă) și 2 la plural (beteagi, beteage). Se folosește și substantival (un beteag).
Expresii și locuțiuni
a fi beteag de un picior — a șchiopăta, a avea un picior bolnav
Etimologie
Din slavă (veche) *bětigŭ, probabil legat de a bate (în sensul de lovit, rănit).
Se scrie corect: Se scrie cu 'ea' după 't', nu 'betag' sau 'beteag' (cu 'e' dublu). Atenție la forma feminină: beteagă, nu beteagă cu 'â'.