berechetadverb
be-re-chet
Definiții
adverb
1În cantitate mare, din belșug, din abundență.
„La piață erau mere berechet."
Gramatică
Adverb invariabil, folosit de obicei în construcția 'a fi berechet' sau 'a avea berechet'.
Expresii și locuțiuni
a fi berechet — a fi din belșug, a exista în cantitate mare
Etimologie
Din turcă 'bereket', care provine din arabă 'baraka' (binecuvântare, belșug).
Se scrie corect: Se scrie 'berechet', nu 'bereket' sau 'berechet' cu 'k'.