behăit - definiție, sinonime, exemple

DEX › behăit

behăitsubstantiv

be-hă-it

Definiții

substantiv neutru

1Sunetul caracteristic scos de oi sau de capre; behăitul este un zgomot repetat, asemănător cu „behehe”.

„Behăitul oilor se auzea de departe, de pe deal."

substantiv neutru

2Acțiunea de a behăi; faptul de a scoate sunete specifice oilor.

„Behăitul mielului speriat a trezit tot satul."

Gen

neutru

Număr

singular

Plural

behăituri

Articulat

behăitul

Se folosește de obicei la singular, dar are și formă de plural rară. Verbul corespunzător este „a behăi” (conjugarea a IV-a).

behăialăbehăitbehăitul

Derivat din verbul „a behăi”, de origine onomatopeică, imitând sunetul scos de oi.

Se scrie corect: Se scrie cu „ă” după „h”: behăit, nu „behait” sau „behăit” cu „â”.

EduBro îți explică orice materie pas cu pas, gratuit.