azvârliverb
az-vâr-li
Definiții
verb tranzitiv
1A arunca cu putere, a lansa ceva printr-o mișcare bruscă.
„El a azvârlit mingea peste gard."
verb reflexiv
2A se arunca, a se năpusti asupra cuiva sau a ceva.
„Câinele s-a azvârlit asupra intrusului."
Gramatică
Verb de conjugarea a IV-a. Participiul: azvârlit. Gerunziu: azvârlind. Imperfect: azvârleam. Perfect simplu: azvârlii.
Expresii și locuțiuni
a azvârli cu noroi — a defăima, a vorbi de rău pe cineva
Etimologie
Din slavă (veche) izvrišti, sau din bulgară, cu influență latină.
Se scrie corect: Se scrie cu 'z' și 'â': azvârli, nu 'azvârli' sau 'azvîrli'.