Definiții
verb auxiliar
1Folosit pentru a forma timpurile compuse ale verbelor (perfect compus, viitor anterior etc.).
„Am mers la școală."
verb predicativ
2A poseda, a deține ceva (obiecte, calități, relații).
„Are o casă mare."
verb predicativ
3A simți o stare fizică sau emoțională.
„Am foame."
verb predicativ
4A fi obligat sau a trebui să facă ceva (în construcții cu 'de' sau 'să').
„Am de învățat pentru examen."
Gramatică
Plural
avea (ei/ele aveau)
Verb neregulat, conjugare proprie. Prezent: am, ai, are, avem, aveți, au. Imperfect: aveam, aveai, avea, aveam, aveați, aveau. Perfect compus: am avut, ai avut, a avut, am avut, ați avut, au avut. Mai mult ca perfect: avusesem, avuseseși, avusese, avuseserăm, avuseserăți, avuseseră. Viitor: voi avea, vei avea, va avea, vom avea, veți avea, vor avea. Conjunctiv prezent: să am, să ai, să aibă, să avem, să aveți, să aibă. Participiu: avut. Gerunziu: având.
Expresii și locuțiuni
a avea dreptate — a fi corect într-o afirmație sau acțiune
a avea grijă — a fi atent, a se ocupa de cineva sau ceva
a avea nevoie — a-i fi necesar ceva
a avea loc — a se întâmpla, a se desfășura (despre evenimente)
Se scrie corect: Se scrie 'avea' cu 'v', nu 'a avea' (forma de infinitiv). Atenție la formele de prezent: 'am', 'ai', 'are', 'avem', 'aveți', 'au' – nu 'am' cu cratimă.