aperitiv - definiție, sinonime, exemple

DEX › aperitiv

aperitivsubstantiv

a-pe-ri-tiv

Definiții

substantiv neutru

1Băutură alcoolică sau nealcoolică, servită înainte de masă pentru a stimula pofta de mâncare.

„Înainte de cină, am băut un aperitiv cu prietenii."

substantiv neutru

2Gustare ușoară servită înainte de masa principală, de obicei rece.

„La petrecere, au fost servite aperitive cu brânză și măsline."

Gen

neutru

Număr

singular

Plural

aperitive

Articulat

aperitivul

Pluralul este 'aperitive', iar articulat hotărât la singular este 'aperitivul'.

digestiv

a lua un aperitiv — a bea ceva înainte de masă pentru a stimula apetitul

Din franceză 'apéritif', care provine din latină 'aperitivus' (care deschide), de la verbul 'aperire' (a deschide).

Se scrie corect: Se scrie 'aperitiv', nu 'aperetiv' sau 'aperitiv' cu 'e' după 'p'.

EduBro îți explică orice materie pas cu pas, gratuit.