amabilitatesubstantiv
a-ma-bi-li-ta-te
Definiții
substantiv feminin
1Însușirea de a fi amabil; politețe, bunăvoință, bunătate în relațiile cu ceilalți.
„Amabilitatea cu care ne-a primit ne-a făcut să ne simțim bine."
substantiv feminin
2Faptă sau vorbă amabilă; gest de politețe.
„A avut amabilitatea să ne ofere o ceașcă de ceai."
Gramatică
Se folosește de obicei la singular; pluralul este rar, dar corect.
Antonime
nepoliteterăutategrosolănieobrăznicie
Expresii și locuțiuni
a avea amabilitatea să... — a fi atât de politicos încât să facă ceva pentru cineva
Etimologie
Din franceză amabilité, italiană amabilità, latină amabilitas.
Se scrie corect: Se scrie cu 'a' la început și cu 'bilitate' la final, nu 'abilitate' (fără 'am'). Atenție la dublul 'a' din interior: a-ma-bi-li-ta-te.