alcătuitor - definiție, sinonime, exemple

DEX › alcătuitor

alcătuitorsubstantiv

al-că-tu-i-tor

Definiții

substantiv masculin

1Persoană care alcătuiește, compune sau organizează ceva (un text, o listă, un plan etc.).

„Alcătuitorul dicționarului a muncit ani întregi la această lucrare."

substantiv masculin

2Autor sau redactor al unei opere, în special al unei culegeri sau al unui manual.

„Alcătuitorul manualului de istorie a inclus multe hărți utile."

Gen

masculin

Număr

singular

Plural

alcătuitori

Articulat

alcătuitorul

Se folosește și ca adjectiv (rar), cu sensul 'care alcătuiește'. Forma feminină: alcătuitoare.

distrugătordescompunător

Din verbul 'a alcătui' + sufixul '-tor' (sufix care indică agentul).

Se scrie corect: Se scrie cu 'ă' după 'l' și cu 'u' după 't': alcătuitor. Nu confunda cu 'alcătuit' (participiul verbului).

EduBro îți explică orice materie pas cu pas, gratuit.