acaparaverb
a-ca-pa-ra
Definiții
verb tranzitiv
1A pune stăpânire pe ceva sau pe cineva, a lua în posesie în mod abuziv sau excesiv, a monopoliza.
„El acaparează toată atenția la fiecare întâlnire."
verb tranzitiv
2A atrage și a reține în mod exagerat interesul sau atenția cuiva.
„Jocul pe calculator acaparează timpul liber al copiilor."
Gramatică
Verbe de conjugarea I, terminat în -a. La persoana a 3-a singular: acaparează. Participiul: acaparat. Gerunziu: acaparând.
Expresii și locuțiuni
a acapara piața — a controla în totalitate oferta și prețurile unui produs pe piață
Etimologie
Din franceză accaparer, care provine din italiană accaparrare, format din a- (la) + caparra (arvună, garanție).
Se scrie corect: Se scrie cu un singur 'c' și un singur 'p': acapara, nu 'accapara' sau 'acapara' cu 'k'.