abursubstantiv
a-bur
Definiții
substantiv masculin
1Vapori de apă care se ridică dintr-un lichid fierbinte sau din ceva umed și cald.
„Aburul se ridică din ceașca de ceai fierbinte."
substantiv masculin
2Vapori care se formează în aerul rece când respirăm sau când apa se evaporă.
„Iarna, aburul ieșea din gură când vorbeam."
substantiv masculin
3Gaze sau vapori care ies dintr-o mașină sau dintr-un motor.
„Aburul locomotivei acoperea peronul gării."
Gramatică
Substantiv masculin, pluralul este 'aburi'. Articolul nehotărât: un abur. Se folosește adesea la plural pentru a desemna vapori în general.
Expresii și locuțiuni
a se face abur — a dispărea complet, a se evapora
a umbla cu aburi — a fi amețit sau confuz (adesea din cauza băuturii)
Etimologie
Din latină 'vapor' sau din slavă veche, dar forma românească provine din latinescul 'vapor' prin intermediul unei evoluții fonetice.
Se scrie corect: Se scrie 'abur', nu 'abură' sau 'aburr'. Atenție la plural: 'aburi', nu 'abure'.