Pe scurt
Silogismul categorial este un raționament deductiv format din trei propoziții categorice (două premise și o concluzie) care conțin exact trei termeni distincți: termenul major, termenul minor și termenul mediu. Modurile silogistice reprezintă combinații de tipuri de propoziții categorice (A, E, I, O), iar figurile silogistice sunt determinate de poziția termenului mediu în premise, existând patru figuri cu moduri valide validate prin reguli stricte de distribuție și universalitate.
Structura silogismului categorial
Silogismul categorial este o formă de raționament deductiv format din trei propoziții categorice (premise și concluzie), care conțin exact trei termeni distincți:
- Termenul major – predicatul concluziei
- Termenul minor – subiectul concluziei
- Termenul mediu – apare în ambele premise, dar nu și în concluzie
Structura clasică
- Premisa majoră – conține termenul major și termenul mediu
- Premisa minoră – conține termenul minor și termenul mediu
- Concluzia – leagă termenul minor de termenul major
Notarea termenilor
- S – subiectul concluziei
- P – predicatul concluziei
- M – termenul mediu
Moduri și figuri silogistice
Modurile silogistice sunt combinații de tipuri de propoziții categorice pentru cele două premise și concluzie:
- A – universal afirmativă
- E – universal negativă
- I – particular afirmativă
- O – particular negativă
Figurile silogistice sunt determinate de poziția termenului mediu în premise. Există patru figuri:
- Figura 1: M – P, S – M, deci S – P
- Figura 2: P – M, S – M
- Figura 3: M – P, M – S
- Figura 4: P – M, M – S
Fiecare figură are moduri valide (ex: AAA-1, EIO-2 etc.), validate prin reguli:
- Termenul mediu trebuie distribuit în cel puțin o premisă
- Un termen distribuit în concluzie trebuie distribuit în premisă
- Numărul de premise negative trebuie să fie egal cu numărul de concluzii negative
- Cel puțin o premisă trebuie să fie universală
Exemple de silogisme categorice
Exemplul 1 (figura 1, modul AAA)
- Premisa majoră – A: M – P: Toți oamenii sunt muritori
- Premisa minoră – A: S – M: Toți filosofii sunt oameni
- Concluzie – A: S – P: Toți filosofii sunt muritori
- Validitate: termenul mediu 'oameni' este distribuit în premisa majoră (subiect universal), distribuție corectă
Exemplul 2 (figura 2, modul EIO)
- Premisa majoră – E: P – M: Niciun pește nu este mamifer
- Premisa minoră – I: S – M: Unele animale acvatice sunt pești
- Concluzie – O: S – P: Unele animale acvatice nu sunt mamifere
- Termenul mediu 'pești' apare în premisa majoră ca predicat negat (distribuit) și în premisa minoră ca predicat particular (nedistribuit), dar distribuția este satisfăcută de premisa majoră
Exemplul 3 (figura 3, modul OAO)
- Premisa minoră – O: M – P: Unii ucrainieni sunt poligloți
- Premisa majoră – A: M – S: Toți ucrainienii sunt europeni
- Concluzie – O: S – P: Unii europeni nu sunt poligloți
- Atenție: concluzia nu decurge logic corect decât dacă se respectă regulile de distribuție; în acest caz, termenul mediu 'ucrainieni' este distribuit în premisa majoră (subiect universal), dar premisa minoră este particular negativă; regula spune că dacă o premisă este negativă, concluzia trebuie să fie negativă; aici ambele premise sunt negative? Nu: O este negativă, A este afirmativă – corect, o singură premisă negativă, concluzia negativă
Concepte cheie
- Termen major, termen minor, termen mediu
- Propoziții categorice: A, E, I, O
- Distribuția termenilor în propoziții categorice
- Figuri silogistice (1-4) și moduri valide
- Reguli de validitate: distribuția termenului mediu, regula concluziei negative, regula universalității
Silogismul este o unealtă fundamentală pentru gândirea logică, utilizată în argumentare, matematică și știință.
Verifică-te!
- Care sunt cei trei termeni distincți dintr-un silogism categorial și cum se notează aceștia?
- Câte figuri silogistice există și ce determină poziționarea acestora?
- Ce regulă trebuie respectată referitor la numărul de premise negative și concluzii negative într-un silogism valid?