Pe scurt
Așezările umane sunt spații organizate unde populația locuiește, muncește și interacționează, clasificându-se în rurale și urbane. Urbanizarea reprezintă creșterea ponderii populației urbane, iar rețeaua de localități descrie ierarhia și distribuția geografică a așezărilor, fiecare având funcții economice, sociale și administrative specifice.
Definiția și clasificarea așezărilor umane
Așezările umane reprezintă spațiile organizate în care populația locuiește, muncește și interacționează. Ele se clasifică în:
- Rurale (sate, comune)
- Urbane (orașe, municipii)
Clasificarea se face în funcție de
- Mărimea populației
- Densitatea populației
- Activitățile economice
- Modul de viață
Urbanizarea
Urbanizarea este procesul de creștere a ponderii populației urbane în totalul populației, determinat de:
- Industrializare
- Dezvoltarea serviciilor
- Migrația rural-urban
Urbanizarea în România
- În perioada comunistă (1950-1989), urbanizarea a cunoscut un ritm accelerat, ajungând la aproximativ 55% populație urbană
- Între 1948 și 1989, ponderea populației urbane a crescut de la 23% la 53%, datorită industrializării forțate
- Orașe noi au apărut în zonele miniere (Lupeni, Petrila) sau în jurul combinatelor siderurgice (Galați, Brăila)
- După 1990, urbanizarea a stagnat sau chiar a scăzut ușor din cauza:
- Dezindustrializării
- Fenomenului de contraurbanizare (migrația spre zonele periurbane sau rurale)
- După 1990, multe orașe monoindustriale au intrat în declin, iar populația s-a reorientat către marile centre universitare (Cluj-Napoca, Iași, Timișoara) sau către zonele periurbane
Rețeaua de localități
Rețeaua de localități se referă la ierarhia și distribuția geografică a așezărilor într-un teritoriu. Aceasta poate fi:
- De tip polarizat (cu un oraș dominant, de exemplu București)
- Echilibrat (mai multe orașe de dimensiuni similare, cum ar fi rețeaua din Transilvania)
Teoria locurilor centrale (Christaller) explică distribuția așezărilor în funcție de rang și rază de influență.
Ierarhia urbană în România
Conform teoriei locurilor centrale
- Rang I – metropolă națională: București
- Rang II – centre regionale: Cluj-Napoca, Iași, Timișoara, Constanța, Craiova
- Rang III – municipii reședință de județ: Bacău, Oradea, Brașov
- Rang IV – orașe mai mici: Câmpulung, Târgu Secuiesc
Această ierarhie influențează accesul la servicii (spitale, universități, centre comerciale).
Funcțiile așezărilor
Funcțiile așezărilor sunt activitățile economice, sociale și administrative pe care le îndeplinesc.
Tipuri de funcții
- Funcții economice: industrie, comerț, agricultură, turism
- Funcții sociale: educație, sănătate, cultură
- Funcții politico-administrative: sedii de instituții, capitale
- Funcții de transport: noduri de cale ferată, aeroporturi, porturi
Clasificarea orașelor după funcții
Un oraș poate fi
- Monofuncțional (de exemplu, un oraș minier sau universitar)
- Polifuncțional (de exemplu, București – capitală, centru economic, cultural și de transport)
Exemple din România
- Orașe cu funcție industrială: Reșița, Hunedoara
- Orașe cu funcție turistică: Mamaia, Bran
- Orașe cu funcție portuară: Constanța, Galați
- Orașe cu funcție administrativă: București, Alba Iulia
Studii de caz
Brașovul este un oraș polifuncțional
- Industrial (fabrici de tractoare, componente auto)
- Turistic (Poiana Brașov, centrul istoric)
- Cultural (festivaluri)
- De transport (nod feroviar și rutier)
Constanța, pe lângă funcția portuară (cel mai mare port la Marea Neagră), are:
- Funcție industrială (șantiere navale, rafinării)
- Funcție turistică (Litoralul românesc)
- Funcție universitară (Universitatea Ovidius)
Concepte cheie suplimentare
- Metropolizarea – formarea marilor aglomerări urbane
- Tipurile de rețele urbane: liniare, concentrice, radiale
Verifică-te!
- Care sunt cele două mari categorii de așezări umane și în funcție de ce criterii se face clasificarea?
- Ce a determinat creșterea accelerată a urbanizării în România între 1948 și 1989 și ce fenomen a urmat după 1990?
- Numiți câte un oraș din România pentru fiecare dintre următoarele funcții: industrială, turistică, portuară și administrativă.