Pe scurt
Regatul României a fost proclamat la 26 martie 1881, după ce independența de facto fusese câștigată în Războiul de Independență (1877-1878) și recunoscută internațional prin Tratatul de la San Stefano și Congresul de la Berlin (1878). Constituția din 1866, inspirată din cea belgiană, a instituit o monarhie constituțională cu sistem bicameral și separarea puterilor, dar cu sufragiu cenzitar și puteri extinse ale regelui. Evoluția politică a fost dominată de alternanța dintre Partidul Liberal și Partidul Conservator, culminând cu Unirea din 1918 și formarea României Mari.
Proclamarea Regatului și Independența
Proclamarea Regatului României a avut loc la 26 martie 1881, marcând un moment crucial în istoria statului român. Independența de facto a fost câștigată în urma Războiului de Independență (1877-1878), când România a luptat alături de Imperiul Rus împotriva Imperiului Otoman.
- Carol I a condus personal armata în bătălia de la Plevna (1877), unde trupele române au jucat un rol esențial în căderea orașului otoman, demonstrând capacitatea militară a României și întărind poziția sa în negocierile de pace
- Tratatul de la San Stefano (1878) și Congresul de la Berlin (1878) au recunoscut independența României
- Statul a fost obligat să cedeze sudul Basarabiei (județele Cahul, Bolgrad și Ismail) în favoarea Rusiei, primind în schimb Dobrogea, inclusiv Delta Dunării – o compensație teritorială importantă, dar și o pierdere dureroasă
Constituția din 1866
Constituția din 1866, adoptată sub domnia lui Carol I (venit în 1866), a fost un act fondator al statului român modern. A fost elaborată de o comisie condusă de Dimitrie Brătianu și adoptată fără dezbateri prelungite, Carol I fiind instalat ca domnitor după plecarea lui Alexandru Ioan Cuza (1866).
Inspirată de constituția belgiană (considerată cea mai liberală a vremii), aceasta a instituit:
- O monarhie constituțională
- Un sistem bicameral (Senat și Adunarea Deputaților)
- Separarea puterilor în stat (legislativă, executivă, judecătorească)
- Garantarea drepturilor cetățenilor, precum libertatea conștiinței, a presei și a întrunirilor
- Principiul inviolabilității proprietății, care a favorizat dezvoltarea capitalismului, dar a perpetuat sistemul marilor moșii
Limitări ale constituției:
- Sufragiul era cenzitar – doar cei care plăteau impozite mari puteau vota, excluzând majoritatea țăranilor și a femeilor
- Regele putea interveni activ în politică, inclusiv prin numirea miniștrilor și dizolvarea parlamentului
- Articolul 7, modificat ulterior, excludea necreștinii de la drepturi politice, ceea ce a afectat comunitatea evreiască
Evoluția Politică și Partidele
Evoluția politică a Regatului României a fost marcată de alternanța la putere a două mari partide:
- Partidul Liberal (condus de Ion C. Brătianu) – a promovat reforme modernizatoare, cum ar fi legea învățământului (1864) și dezvoltarea infrastructurii (căi ferate, porturi)
- Partidul Conservator – reprezentând marile proprietăți funciare și interesele boierești, a apărat interesele tradiționale, dar a susținut și extinderea treptată a drepturilor politice
Conflictul dintre liberali și conservatori privind reforma electorală a fost o temă centrală. În 1884, o lege a extins ușor baza electorală, dar sufragiul universal masculin a fost introdus abia după 1913.
Tensiuni Sociale și Răscoale
Un moment tensionat a fost revolta țărănească din 1888 și răscoala din 1907, care au evidențiat inegalitățile sociale și nemulțumirile legate de lipsa de pământ.
- Răscoala din 1907, reprimată violent de guvernul conservator, a arătat fragilitatea socială
- A dus la reforme agrare limitate (legea din 1917, care a început exproprierea marilor moșii)
Relațiile Externe și Războaiele
Perioada a fost marcată de războaiele balcanice (1912-1913), în care România a câștigat Cadrilaterul (sudul Dobrogei).
În plan extern
- România a aderat la Tripla Alianță (1883) cu Austro-Ungaria și Germania
- A rămas neutră la începutul Primului Război Mondial (1914-1916)
- A intrat în luptă de partea Antantei în 1916 pentru a realiza idealul național de unire a tuturor românilor
Evoluția politică a culminat cu Unirea Basarabiei, Bucovinei și Transilvaniei în 1918, transformând Regatul României în România Mare.
Verifică-te!
- Care au fost cele două mari partide care au alternat la putere în Regatul României și cine conducea Partidul Liberal?
- Ce teritoriu a pierdut România în favoarea Rusiei la Congresul de la Berlin și ce a primit în schimb?
- Care erau principalele limitări ale Constituției din 1866 în ceea ce privește drepturile politice ale cetățenilor?