Circulatia sangvina si sistemul cardiovascular

Pe scurt

Sistemul cardiovascular este format din inimă, vase de sânge și sânge, având rolul principal de a transporta oxigen, nutrienți, hormoni și gaze reziduale către și dinspre țesuturi. Circulația sangvină se împarte în marea circulație (sistemică) și mica circulație (pulmonară), iar inima funcționează ca o pompă dublă cu două etape: sistola (contracția) și diastola (relaxarea). La Bacalaureat, se cer detalii despre traseul sângelui, diferențele structurale dintre vase, ciclul cardiac și interpretarea parametrilor precum tensiunea și pulsul.

Structura și funcția sistemului cardiovascular

Sistemul cardiovascular este format din inimă, vase de sânge (artere, vene, capilare) și sânge. Rolul său principal este transportul oxigenului, nutrienților, hormonilor și al gazelor reziduale către și dinspre țesuturi.

Inima este un organ muscular cavitar, situat în mediastin, între plămâni. Este alcătuită din patru camere:

• Două atrii (superioare)
• Doi ventriculi (inferiori)

Peretele cardiac are trei straturi

• Endocard (interior)
• Miocard (mușchiul propriu-zis)
• Pericard (extern)

Circulația sangvină

Marea circulație (sistemică):

• Sângele oxigenat pleacă din ventriculul stâng prin aortă
• Ajunge la toate țesuturile, cedează oxigen și preia dioxid de carbon
• Se întoarce prin venele cave în atriul drept

Mica circulație (pulmonară):

• Sângele neoxigenat pleacă din ventriculul drept prin trunchiul pulmonar
• Ajunge la plămâni, se oxigenează
• Se întoarce prin venele pulmonare în atriul stâng

Ciclul cardiac și funcționarea inimii

Inima funcționează ca o pompă dublă, cu două etape

• Sistola (contracția)
• Diastola (relaxarea)

Ciclul cardiac include

• Sistola atrială
• Sistola ventriculară
• Diastola generală

Zgomotele inimii:

• Sistola ventriculară: contracția ventriculilor, închiderea valvelor atrioventriculare (tricuspida și mitrala) produce primul zgomot cardiac („lub”)
• Diastola ventriculară: relaxarea ventriculilor, închiderea valvelor semilunare (aortică și pulmonară) produce al doilea zgomot („dub”)
• Între acestea, sistola atrială (contracția atriilor) umple ventriculii cu sânge
• Durata unui ciclu cardiac la un adult în repaus este de aproximativ 0,8 secunde

Presiunea sanguină și factorii de influență

Presiunea sanguină este măsurată în mm Hg și are două componente:

• Presiunea sistolică (maximă)
• Presiunea diastolică (minimă)

Factorii care influențează tensiunea arterială includ

• Debitul cardiac
• Rezistența vasculară periferică
• Vascozitatea sângelui

Structura vaselor de sânge

Vasele de sânge au structuri adaptate

• Arterele: au pereți groși și elastici pentru a rezista presiunii înalte, lumen mai mic și nu au valve
• Venele: au pereți mai subțiri, lumen mai mare și au valve (în special la membrele inferioare) pentru a împiedica refluxul sângelui
• Capilarele: au pereți formați dintr-un singur strat de celule endoteliale, permițând schimburile de gaze și substanțe prin difuziune

Reglarea sistemului cardiovascular

Sistemul cardiovascular este reglat de

• Sistemul nervos vegetativ: simpaticul crește frecvența cardiacă și contractilitatea, parasimpaticul le scade
• Factori umorali: adrenalina, noradrenalina

Aplicații și exemple

Exemplul 1: Traseul unei celule roșii din sângele oxigenat

Pornind de la ventriculul stâng prin aortă, ajunge la artera femurală, apoi în capilarele mușchiului coapsei, cedează O₂ și preia CO₂, intră în venulă, apoi în vena femurală, vena cavă inferioară, atriul drept, ventriculul drept, artera pulmonară, capilarele pulmonare (cedează CO₂ și primește O₂), vena pulmonară, atriul stâng și înapoi în ventriculul stâng. Fiecare etapă implică un tip specific de sânge (oxigenat/neoxigenat).

Exemplul 2: Diferența structurală între artere și vene

Arterele au pereți mai groși, cu mai mult țesut elastic și muscular neted (pentru a suporta presiunea înaltă), lumen mai mic și nu au valve. Venele au pereți mai subțiri, lumen mai mare și au valve (în special la membrele inferioare) pentru a împiedica refluxul sângelui. Capilarele au pereți formați dintr-un singur strat de celule endoteliale, permițând schimburile prin difuziune.

Exemplul 3: Ciclul cardiac și zgomotele inimii

Sistola ventriculară: contracția ventriculilor, închiderea valvelor atrioventriculare (tricuspida și mitrala) produce primul zgomot cardiac („lub”). Diastola ventriculară: relaxarea ventriculilor, închiderea valvelor semilunare (aortică și pulmonară) produce al doilea zgomot („dub”). Între acestea, sistola atrială (contracția atriilor) umple ventriculii cu sânge. Durata unui ciclu cardiac la un adult în repaus este de aproximativ 0,8 secunde.

Afectiuni cardiovasculare

O atenție deosebită se acordă afecțiunilor cardiovasculare

• Ateroscleroza
• Infarctul miocardic
• Hipertensiunea arterială

Verifică-te!

1. Care sunt cele trei straturi ale peretelui cardiac și care este rolul fiecăruia?
2. Descrie traseul unei celule roșii din sângele oxigenat de la ventriculul stâng până la întoarcerea în acesta, menționând tipul de sânge (oxigenat/neoxigenat) în fiecare etapă.
3. Care sunt factorii care influențează tensiunea arterială și cum acționează sistemul nervos vegetativ asupra frecvenței cardiace?