Silogismul categoric (figuri si moduri)

Silogismul categoric este un raționament deductiv mediat, format din trei propoziții categorice: două premise (majoră și minoră) și o concluzie. Cele trei termeni sunt: termenul major (P – predicatul concluziei), termenul minor (S – subiectul concluziei) și termenul mediu (M – apare în ambele premise, dar nu și în concluzie). Structura standard: Premisa majoră (conține P și M), Premisa minoră (conține S și M), Concluzia (S – P).

Figurile silogismului sunt determinate de poziția termenului mediu în premise. Există patru figuri: Figura 1 (M – P, S – M, deci S – P), Figura 2 (P – M, S – M, deci S – P), Figura 3 (M – P, M – S, deci S – P), Figura 4 (P – M, M – S, deci S – P). Modurile silogismului sunt combinațiile de tipuri de propoziții categorice (A – universal afirmativă, E – universal negativă, I – particular afirmativă, O – particular negativă) pentru cele două premise și concluzie.

De exemplu, modul AAA în figura 1 (Barbara) este valid: Toți M sunt P, Toți S sunt M, deci Toți S sunt P. Pentru ca un silogism să fie valid, trebuie să respecte reguli fundamentale: (1) Termenul mediu să fie distribuit în cel puțin o premisă. (2) Dacă un termen este distribuit în concluzie, trebuie să fie distribuit și în premisă. (3) Cel puțin o premisă trebuie să fie afirmativă. (4) Dacă o premisă este negativă, concluzia trebuie să fie negativă. (5) Dacă ambele premise sunt afirmative, concluzia trebuie să fie afirmativă. (6) Din două premise particulare nu se poate trage nicio concluzie. Cunoașterea figurilor și modurilor ajută la identificarea rapidă a validității unui silogism, esențială pentru Bacalaureat și pentru gândirea critică.

Exemple

• Exemplul 1 (Figura 1, modul AAA – Barbara): Premisa majoră: Toate mamiferele (M) sunt animale vertebrate (P). Premisa minoră: Toate pisicile (S) sunt mamifere (M). Concluzie: Toate pisicile (S) sunt animale vertebrate (P). Explicație: Termenul mediu (mamifere) este subiect în majoră și predicat în minoră. Toate propozițiile sunt universale afirmative (A). Regulile sunt respectate: M distribuit în majoră, S distribuit în concluzie (coincide cu premisa minoră), ambele premise afirmative → concluzie afirmativă.
• Exemplul 2 (Figura 2, modul EIO – Festino): Premisa majoră: Niciun pește (P) nu este mamifer (M). Premisa minoră: Unele animale marine (S) sunt mamifere (M). Concluzie: Unele animale marine (S) nu sunt pești (P). Explicație: M este predicat în ambele premise. Premisa majoră este universal negativă (E), minoră particular afirmativă (I), concluzia particular negativă (O). Regula: o premisă negativă → concluzie negativă; termenul mediu (M) distribuit în majoră (E distribuie ambii termeni), deci valid.
• Exemplul 3 (Figura 3, modul AII – Datisi): Premisa majoră: Toate păsările (M) sunt vertebrate (P). Premisa minoră: Unele păsări (M) sunt zburătoare (S). Concluzie: Unele zburătoare (S) sunt vertebrate (P). Explicație: M este subiect în ambele premise. Majora A (universal afirmativă), minora I (particular afirmativă), concluzia I. Atenție: S în concluzie (zburătoare) nu este distribuit, iar în premisa minoră este predicatul unei particulare afirmative (nu distribuit), deci regula se respectă. Silogism valid.

Concepte cheie: Silogism categoric, Termen major, minor și mediu, Figuri silogistice (1-4), Moduri silogistice (A, E, I, O), Reguli de validitate, Distribuirea termenilor, Exemple de moduri valide: Barbara, Celarent, Darii, Ferio, Cesare, Camestres, Festino, Baroco, Darapti, Disamis, Datisi, Felapton, Bocardo, Ferison, Bramantip, Dimaris, Fesapo, Fresison