Filosofie Liceu (9-12)

3. Probleme fundamentale ale filosofiei în dialog cu textele

Această lecție explorează modul în care problemele fundamentale ale filosofiei – precum existența, cunoașterea, binele, frumosul sau adevărul – sunt abordate în dialog cu textele filosofice clasice. Scopul este de a dezvolta capacitatea de a analiza critic fragmente din operele marilor gânditori, identificând tezele centrale, argumentele și contraargumentele. În cadrul Bacalaureatului, elevii sunt evaluați pe baza interpretării textelor, a formulării de probleme filosofice și a utilizării corecte a conceptelor.

De exemplu, în problema cunoașterii, vom compara empirismul lui David Hume („Anchetă asupra intelectului omenesc”) cu raționalismul lui René Descartes („Meditații metafizice”). Hume susține că toate ideile provin din impresii senzoriale, iar cauzalitatea este doar o obișnuință mentală, în timp ce Descartes fundamentează cunoașterea pe evidența rațiunii („Cogito, ergo sum”). O altă problemă fundamentală este cea a binelui: în etica lui Immanuel Kant („Întemeierea metafizicii moravurilor”), acțiunea morală este determinată de imperativul categoric, nu de consecințe, spre deosebire de utilitarismul lui John Stuart Mill („Utilitarismul”), care pune accent pe maximizarea fericirii.

În dialogul cu textele, elevul trebuie să identice contextul istoric, să reformuleze problema, să compare perspective și să emită un punct de vedere argumentat. Teoria avansată include distincția dintre dogmatism și scepticism, precum și reflecția asupra limitelor limbajului (Ludwig Wittgenstein, „Tractatus Logico-Philosophicus”). Astfel, lecția integrează hermeneutica și analiza logică, pregătind elevii pentru subiectele de sinteză și eseu structurat de la examen.

Exemple

  • Exemplul 1: Problema cunoașterii – Analiza textului din Descartes, 'Meditații metafizice', Meditația a II-a. Descartes ajunge la certitudinea 'Cogito, ergo sum' (gândesc, deci exist) după ce pune la îndoială totul prin îndoiala metodică. Se demonstrează că mintea este mai ușor de cunoscut decât corpul. Elevii trebuie să identifice rolul îndoielii ca metodă și să distingă între substanța gânditoare (res cogitans) și substanța întinsă (res extensa).
  • Exemplul 2: Problema binelui – Fragment din Kant, 'Întemeierea metafizicii moravurilor': 'Acționează numai conform acelei maxime prin care poți vrea, în același timp, ca ea să devină o lege universală.' Se compară cu pasajul din Mill: 'Utilitarismul susține că acțiunile sunt corecte proporțional cu tendința lor de a promova fericirea.' Se evidențiază deontologia vs. consequentialism.
  • Exemplul 3: Problema frumosului – Text din Platon, 'Hippias Maior' sau 'Banchetul'. Frumosul în sine (ideea de frumos) este distinct de lucrurile frumoase. Se discută relativismul estetic (frumosul diferă de la o cultură la alta) vs. obiectivismul platonician. Elevii pot analiza un fragment din Kant, 'Critica facultății de judecare', despre judecata estetică dezinteresată.

Concepte cheie: Problema cunoașterii: empirism vs. raționalism, Problema binelui: deontologie (Kant) vs. consecvențialism (Mill), Problema frumosului: obiectivism (Platon) vs. subiectivism (Kant), Îndoiala metodică și certitudinea carteziană, Imperativul categoric și legea morală universală, Limitele limbajului și sensul filosofiei (Wittgenstein), Analiza textului filosofic: identificarea tezei, argumentelor și contraargumentelor

Vrei exerciții pe lecția asta + AI care te ajută pas cu pas?
Cont gratuit — 20 întrebări AI/zi, exerciții nelimitate.

Creează cont