Reacțiile organice sunt clasificate în funcție de modul în care se rup și se formează legăturile covalente. Cele patru tipuri fundamentale sunt: substituția, adiția, eliminarea și oxidarea. Substituția constă în înlocuirea unui atom sau grup de atomi dintr-o moleculă cu un alt atom sau grup.
Există substituție nucleofilă (SN1, SN2) și substituție electrofilă (SE). De exemplu, la halogenurile de alchil, un nucleofil (OH⁻, CN⁻) atacă carbonul electrofil, înlocuind halogenul. Adiția implică adăugarea unor atomi sau grupuri la o legătură multiplă (dublă sau triplă), transformând-o în legătură simplă.
Adiția poate fi electrofilă (la alchene, de ex., HBr, H₂O) sau nucleofilă (la compuși carbonilici). Regiunea de adiție respectă regula lui Markovnikov (la alchene) sau regula anti-Markovnikov (cu peroxizi). Eliminarea este inversul adiției: se desface o legătură simplă și se formează o legătură multiplă, eliminându-se molecule mici (H₂O, HX).
Cele mai comune sunt eliminarea de tip E1 și E2, care concurează cu substituția. Oxidarea în chimia organică înseamnă creșterea numărului de legături C-O sau scăderea numărului de legături C-H. Alcoolii se oxidează la aldehide, cetone sau acizi carboxilici, iar alchenele se oxidează la dioli sau se rup prin ozonoliză.
Înțelegerea acestor reacții este esențială pentru sinteze organice și pentru rezolvarea problemelor de Bacalaureat.
Concepte cheie: Substituția nucleofilă (SN1, SN2) și substituția electrofilă (aromati SEAr), Adiția electrofilă la alchene (regula Markovnikov, carbocationi), Eliminarea (E1, E2) – concurența cu substituția (regula lui Zaitsev), Oxidarea alcoolilor (primari → aldehide/acizi, secundari → cetone, terțiari – nu se oxidează ușor)
Vrei exerciții pe lecția asta + AI care te ajută pas cu pas?
Cont gratuit — 20 întrebări AI/zi, exerciții nelimitate.