Propoziția subordonată este o componentă esențială a frazei, având rolul de a completa sau de a detalia sensul propoziției principale. În limba română, subordonatele se clasifică în funcție de funcția sintactică pe care o îndeplinesc față de regent.
- Completiva directă (CD) răspunde la întrebările „pe cine?”, „ce?” și înlocuiește un complement direct. Este introdusă de conjuncții subordonatoare precum „că”, „să”, „dacă”, sau de pronume relative („cine”, „ce”). Exemplu: „Știu că vei veni.” – subordonata „că vei veni” este CD a verbului „știu”.
- Completiva indirectă (CI) răspunde la întrebările „cui?”, „despre cine/ce?”, „la cine/ce?” și înlocuiește un complement indirect. Este introdusă de prepoziții + conjuncții („la ce”, „despre care”) sau de pronume relative în cazuri oblice. Exemplu: „Mă gândesc la ce ai spus.” – subordonata „la ce ai spus” este CI.
- Predicativa (PR) apare după verbe copulative (a fi, a deveni, a ajunge, a părea) și, împreună cu verbul copulativ, formează predicatul nominal. Răspunde la întrebarea „cine/ce este subiectul?”. Este introdusă de „că”, „să”, „ca... să”. Exemplu: „Problema este că nu avem timp.” – subordonata „că nu avem timp” este PR.
- Atributiva (AT) înlocuiește un atribut și se atașează unui substantiv sau pronume din regentă. Răspunde la întrebarea „care?” și este introdusă de pronume relative („care”, „ce”), adverbe relative („unde”, „când”) sau conjuncții („să”). Exemplu: „Cartea pe care am citit-o este interesantă.” – „pe care am citit-o” este AT a substantivului „cartea”.
- Circumstanțialele exprimă împrejurări ale acțiunii (timp, loc, mod, cauză, scop, condiție, concesie, consecință). Fiecare are întrebări specifice: de timp („când?”), de loc („unde?”), de mod („cum?”), de cauză („de ce?”), de scop („pentru ce?”), condițională („în ce condiție?”), concesivă („deși?”), consecutivă („așa încât?”). Circumstanțialele sunt introduse de conjuncții subordonatoare specifice (când, unde, cum, pentru că, ca să, dacă, deși, încât). Exemplu: „Am plecat când s-a întunecat.” – subordonata „când s-a întunecat” este circumstanțială de timp.
Distincția dintre tipuri se face prin întrebări, prin elementul introductiv și prin rolul sintactic față de regent. La bacalaureat, este frecventă cerința de a identifica tipul subordonatei și de a justifica prin întrebare sau prin elementul regent. Elevii trebuie să exerseze analiza frazelor, recunoașterea elementelor introductive și construirea de fraze cu diferite subordonate.
Exemple
- Exemplul 1 (CD): „Văd că plouă.” – Subordonata „că plouă” este completivă directă, deoarece îndeplinește funcția de complement direct al verbului „văd” și răspunde la întrebarea „ce văd?”.
- Exemplul 2 (CI): „M-am interesat despre ce vorbești.” – Subordonata „despre ce vorbești” este completivă indirectă, deoarece îndeplinește funcția de complement indirect (prepozițional) al verbului „m-am interesat” și răspunde la întrebarea „despre ce m-am interesat?”.
- Exemplul 3 (PR): „Visul meu este să călătoresc.” – Subordonata „să călătoresc” este predicativă, deoarece împreună cu verbul copulativ „este” formează predicatul nominal; răspunde la întrebarea „care este visul meu?”.
- Exemplul 4 (AT): „Elevul care învață va reuși.” – Subordonata „care învață” este atributivă, deoarece îndeplinește funcția de atribut al substantivului „elevul” și răspunde la întrebarea „care elev?”.
- Exemplul 5 (Circumstanțială de timp): „Am venit când ai chemat.” – Subordonata „când ai chemat” este circumstanțială de timp, deoarece indică momentul acțiunii din regentă și răspunde la întrebarea „când am venit?”.
Concepte cheie: Identificarea subordonatei prin întrebare specifică (ce? cui? care? cum? etc.), Elementele introductive: conjuncții subordonatoare (că, să, dacă, ca... să) și pronume/adverbe relative (care, cine, ce, unde, când), Funcția sintactică a subordonatei față de un element regent (verb, substantiv, adverb), Distincția dintre completiva directă și indirectă (prepoziție vs. fără prepoziție la întrebare), Predicativa – apare doar după verbe copulative și nu poate fi înlocuită cu un complement, Atributiva – se atașează unui substantiv sau pronume și răspunde la întrebarea „care?”, Circumstanțialele – clasificare după împrejurare (timp, loc, mod, cauză, scop, condiție, concesie, consecință), Diferența dintre subordonata circumstanțială de scop și cea consecutivă (scop: „ca să”; consecutivă: „încât”)