Compunerea (descrierea unei persoane sau a unei intamplari)

Astazi vom invata cum sa scriem o compunere frumoasa, adica un text in care spunem ceva despre o persoana sau despre o intamplare. Pentru inceput, hai sa ne gandim la cuvantul "descriere". A descrie inseamna a picta cu vorbe, asa cum un pictor foloseste pensula si culorile.

Cand descriem o persoana, ne uitam cu atentie la tot ce o face speciala: cum arata (parul, ochii, inaltimea, hainele), ce simte (bucurie, tristete, entuziasm) si ce face (cum vorbeste, cum se joaca, cum munceste). De exemplu, cand vrei sa descrii pe mama ta, poti spune: "Mama are parul lung si negru, ochii mari si caprui ca ciocolata, si zambeste mereu cald, ca soarele dimineata." Observi cum am folosit cuvinte care ajuta cititorul sa isi imagineze exact cum este mama? Asta inseamna descriptie plastica: cuvinte care creeaza o imagine vie in minte.

Cand descriem o intamplare, trebuie sa spunem ce s-a intamplat, unde, cand, cine a fost de fata si cum s-a simtit fiecare. De exemplu: "Ieri, la scoala, in timpul recreatiei, Andrei a cazut pe gheata si toti colegii au alergat sa il ajute. Era speriat, dar apoi a inceput sa rada cand am vazut ca nu ii este nimic." Pentru a scrie o compunere buna, trebuie sa respectam cateva reguli simple.

Prima regula: incepe cu o introducere – spune despre cine sau despre ce vei vorbi. A doua regula: cuprinsul – aici detaliezi, pui cat mai multe amanunte (culoare, sunete, mirosuri, sentimente). A treia regula: incheierea – o concluzie scurta, un gand final.

Nu uita sa folosesti cuvinte de legatura precum "mai intai", "apoi", "in cele din urma", "pentru ca", "asa ca". Gandeste-te la compunere ca la o casuta din povesti: acoperisul este titlul, peretii sunt cuprinsul, iar usa este incheierea. Cu cat pui mai multe culori (cuvinte frumoase), cu atat casuta ta va fi mai primitoare pentru cititor.

In viata de zi cu zi, poti descrie un coleg de banca, un bunic sau o zi de nastere. Important este sa observi si sa pui in cuvinte ceea ce vezi si simti. Hai sa exersam impreuna!

Exemple

• Exemplul 1: Descrierea unei persoane – Bunica mea, Maria. Bunica mea are 70 de ani, dar pare tanara pentru ca zambeste mereu. Parul ei este argintiu si ondulat, moale ca matasea. Ochii ii sunt albastri ca cerul senin, si poarta ochelari rotunzi cu rame subțiri. Imi place cum imbraca rochii cu flori si pantofi comozi. Bunica vorbeste incet si blând, iar mainile ei sunt calde si prietenoase. Cand vine la noi, aduce mereu prajituri cu vanilie si povesti despre copilaria ei. Ea este persoana care ma face sa ma simt iubit si in siguranta.
• Exemplul 2: Descrierea unei intamplari – Prima zi de scoala. In prima zi de clasa intai, am fost foarte emotionat. Cand am intrat in clasa, am vazut peretii galbeni si multe banci mici. Doamna invatatoare ne-a zambit si ne-a spus sa ne asezam. Am simtit un miros de creta si de caiete noi. Un baiat din fata mea a inceput sa planga, dar apoi a primit o bomboana si s-a linistit. La sfarsit, am iesit in curte si am alergat cu totii, iar soarele stralucea puternic. Acea zi a fost magica!
• Exemplul 3: Descrierea unei persoane – Prietenul meu, Ionut. Ionut este cel mai bun prieten al meu. Are parul roscat si pistrui pe nas, ca un strop de scortisoara. Este mereu vesel si ii place sa glumeasca. Poarta o geaca albastra veche, pe care o iubeste pentru ca i-a dat-o fratele lui mai mare. Cand povestim, ne asezam pe o banca din parc si vorbim despre fotbal si despre planurile de vacanta. Este bun la matematica, dar uneori pierde caietele. Cu toate acestea, este omul pe care ma pot baza mereu.

Concepte cheie: Descrierea plastica – folosirea cuvintelor care creeaza imagini vizuale, auditive sau emotionale in mintea cititorului (ex: 'parul ei este ca aurul', 'zambetul cald ca soarele')., Structura compunerii: introducere (in care prezinti subiectul), cuprins (dezvoltare cu detalii) si incheiere (concluzie sau impresie finala)., Cuvinte de legatura – ajuta la conectarea ideilor: 'mai intai', 'apoi', 'dupa aceea', 'in final', 'pentru ca', 'asa ca'.