Filosofia existentialista (Jean-Paul Sartre: existenta precede esenta, libertatea si angajamentul)

Bun venit, dragi elevi! Astazi vom descoperi o ramura fascinanta a filosofiei: existentialismul, asa cum a fost gandit de filosoful francez Jean-Paul Sartre. El ne provoaca sa ne gandim cine suntem si ce inseamna sa fim cu adevarat liberi.

Conceptul central al lui Sartre este ca „existenta precede esenta”. Ce inseamna asta? De obicei, cand ne gandim la un obiect, de exemplu un scaun, mai intai exista ideea („esenta”) unui scaun in mintea creatorului, apoi acesta este fabricat („existenta”).

Adica mai intai vine planul, apoi obiectul. Insa, spune Sartre, pentru om este exact invers. Noi nu ne nastem cu un plan prestabilit, cu un destin scris sau cu o „esenta” data dinainte (de Dumnezeu, de natura sau de societate).

Noi „existam” mai intai – ne nastem, traim – si abia apoi, prin actiunile, alegerile si deciziile noastre, ne cream propria „esenta”, adica ceea ce suntem. Un cutit are o esenta fixa: taie. Omul nu are o astfel de destinatie fixa.

Libertatea noastra este totala, dar si teribila, pentru ca suntem „condamnati sa fim liberi”. Nu putem da vina pe parinti, pe societate, pe gene sau pe noroc pentru ceea ce facem. Noi suntem autorii propriei vieti.

Fiecare alegere ne defineste si ne angajeaza. De aici vine si „angajamentul”: a fi autentic inseamna sa iti asumi responsabilitatea pentru alegerile tale, stiind ca nu exista o scuză sau un plan divin. Daca alegi sa inveti sau sa nu inveti, sa fii curajos sau laș, tu devii acea persoana.

Nu exista „asa am fost eu facut”. Important este ca aceasta libertate ne da si o imensa responsabilitate: atunci cand alegem, alegem nu doar pentru noi, ci pentru intreaga omenitate, pentru ca prin alegerea noastra propunem o imagine a ceea ce inseamna sa fii om. De exemplu, daca alegi sa fii generos, spui ca generozitatea este o valoare pentru toti.

Asadar, existentialismul lui Sartre ne invata sa fim constienti de libertatea noastra si sa actionam cu curaj si responsabilitate.

Exemple

• Exemplul 1: Fabrica de cutite si omul. Gandeste-te la un cutit de bucatarie. Inainte de a fi facut, exista un plan (esenta) in mintea fabricantului: „Un cutit trebuie sa aiba lama ascutita si maner”. Cutitul este creat dupa acest plan. Daca se strica, nu mai e un cutit bun. La om, spune Sartre, nu exista un astfel de plan predefinit. Tu nu te nasti cu un manual de utilizare. Tu esti ca o foaie alba, iar fiecare alegere scrie pe ea. Daca alegi sa fii bun, devii o persoana buna. Daca alegi sa minti, devii un mincinos. Nu exista o esenta prestabilita a „omului bun” sau „rau” – tu o creezi.
• Exemplul 2: Decizia de a ajuta un coleg. Imagineaza-ti ca vezi un coleg cazand in curtea scolii. Ai doua variante: il ajuți sau treci mai departe. Sartre ar spune ca nu exista un destin care sa te faca „ajutator” sau „indiferent”. Tu, in acel moment, esti complet liber sa alegi. Daca il ajuți, prin aceasta actiune devii o persoana care ajuta, iar acest act defineste o parte din esenta ta. Mai mult, prin alegerea ta, spui implicit ca ajutorarea aproapelui este ceva bun pentru intreaga societate. Daca nu il ajuți, devii persoana care nu ajuta. Nu poti spune „Asa am fost eu facut, nu ma pot abate”. Tu esti facut de alegerile tale.
• Exemplul 3: Alegerea unei profesii. Multi copii spun „Vreau sa fiu doctor pentru ca parintii mei sunt doctori” sau „Vreau sa fiu artist pentru ca am talent din nastere”. Sartre ar spune ca acestea sunt scuze. Tu nu ai un talent scris in gene care sa-ti dicteze viata. Daca alegi medicina, tu iti asumi aceasta alegere si devii doctor prin studiul si actiunile tale. Daca alegi arta, la fel. Nu exista o „esenta” de artist innascut. Tu devii artist alegand sa pictezi in fiecare zi. Angajamentul tau fata de alegere te defineste. Daca renunti, ai ales sa renunti, iar aceasta este tot o alegere.

Concepte cheie: Existenta precede esenta: Omul nu are o natura predeterminata; el se defineste prin actiunile sale., Libertate totala: Omul este liber sa aleaga in orice moment, chiar si atunci cand alege sa nu aleaga., Angajament si responsabilitate: Fiecare alegere ne defineste si angajeaza intreaga umanitate; trebuie sa ne asumam consecintele., Rea-credinta (mauvaise foi): A te minți pe tine însuți, pretinzând că nu ești liber sau că acțiunile tale sunt dictate de forțe exterioare., Autenticitate: A trai constient de libertatea ta si a actiona asumat, fara sa te ascunzi dupa scuze.