Al Doilea Război Mondial (1939-1945) a fost cel mai mare conflict armat din istoria omenirii, implicând majoritatea statelor lumii. În Europa, războiul a început cu invadarea Poloniei de către Germania Nazistă (1 septembrie 1939). România a intrat în război în iunie 1941, de partea Axei (Germania, Italia, Japonia), sub conducerea mareșalului Ion Antonescu, cu scopul de a recupera Basarabia și nordul Bucovinei, anexate de URSS în 1940.
În următorii trei ani, armata română a luptat pe Frontul de Est, alături de germani, suferind pierderi uriașe (peste 500.000 de morți, răniți și dispăruți). Pe măsură ce URSS a început să înainteze după Bătălia de la Stalingrad (1942-1943) și ofensiva de la Iași-Chișinău (august 1944), situația României a devenit critică. Regele Mihai I, împreună cu liderii partidelor istorice (PNL, PNȚ) și comuniștii, a organizat o lovitură de stat la 23 august 1944.
În acea zi, regele l-a arestat pe mareșalul Antonescu și a anunțat încetarea colaborării cu Germania, trecând România de partea Aliaților (URSS, SUA, Marea Britanie). Această întorsătură a redus durata războiului în Est cu câteva luni și a salvat sute de mii de vieți, dar a dus la ocuparea țării de către Armata Roșie și la instaurarea treptată a regimului comunist. Lovitura de stat de la 23 August 1944 rămâne un eveniment esențial în istoria României, marcând sfârșitul dictaturii antonesciene și începutul unei noi etape geopolitice.
Concepte cheie: Al Doilea Război Mondial (1939-1945), Dictatura lui Ion Antonescu (1940-1944), Lovitura de stat de la 23 August 1944, Întoarcerea armelor – trecerea României de partea Aliaților, Consecințele ocupației sovietice
Vrei exerciții pe lecția asta + AI care te ajută pas cu pas?
Cont gratuit — 20 întrebări AI/zi, exerciții nelimitate.