Silaba si despartirea in silabe (reguli si exercitii)

Silaba este o unitate de pronuntie formata dintr-un sunet sau un grup de sunete care se rostesc impreuna, printr-o singura deschidere a gurii. In limba romana, fiecare silaba contine obligatoriu o vocala (sau un diftong/triftong), deoarece vocalele sunt elementul central al silabei. Despartirea corecta in silabe este importanta pentru scrierea corecta a cuvintelor la capat de rand, pentru pronuntie si pentru intelegerea structurii cuvintelor.

Reguli principale de despartire in silabe

1. O vocala poate forma singura o silaba (ex: 'a-pa', 'i-de-à' – cuvantul 'idee' are trei silabe, dar atentie: 'e' si 'e' sunt vocale diferite).
2. Consoanele se grupeaza cu vocala care urmeaza, daca este posibil. De exemplu, in cuvantul 'masa', litera 's' se uneste cu vocala 'a' din a doua silaba: ma-sa.
3. Cand intre doua vocale se afla o singura consoana, aceasta trece in silaba urmatoare: 'ca-sa', 'pi-za'.
4. Cand intre doua vocale se afla doua consoane, prima consoana ramane in prima silaba, iar a doua trece in silaba urmatoare: 'mar-ga-ri-nă', 'cas-tel' (dar atentie la grupurile de consoane care nu se despart: 'cl', 'cr', 'dr', 'fl', 'fr', 'gl', 'gr', 'pl', 'pr', 'tr' etc., care raman impreuna in aceeasi silaba: 'a-cre', 'a-pli-ca', 'aflu-ent' – 'afluent' se desparte a-flu-ent, deoarece 'fl' este grup, dar 'nt' se desparte: a-flu-ent, nu a-flu-ent? Corect este: a-flu-ent, pentru ca 'nt' nu este grup inseparabil; de fapt, regulile spun ca grupurile de consoane care nu pot fi inceput de silaba in limba romana (precum 'mb', 'nd', 'nt', 'mp' etc.) se despart: 'am-blee', 'con-struc-tor' – 'con-struc-tor' se desparte astfel: con-struc-tor, pentru ca 'ns' nu e grup inseparabil? Atentie: 'n' + 's' – 'n' ramane in prima silaba: con-struc-tor. In schimb, 'str' este grup de consoane care poate incepe o silaba (ex: 'stra-da'), asa ca 'str' trece in silaba urmatoare: con-struc-tor (deci 'ns' se desparte, 'str' ramane impreuna). Regula generala: se despart dupa regula 'o consoana la sfarsitul primei silabe, restul in urmatoarea', dar daca grupul de consoane poate incepe o silaba (ex: 'st', 'str', 'sp', 'sc', 'pr', 'tr', 'dr', 'cr', 'gr', 'fr', 'pl', 'bl', 'cl', 'gl', 'fl' etc.), atunci intregul grup trece in silaba urmatoare. Exemple: 'a-sta' (nu 'as-ta'), 'a-cre' (nu 'ac-re'), 'a-pli-ca' (nu 'ap-li-ca'), 'a-flu-ent' (nu 'af-lu-ent').
5. Diftongii si triftongii nu se despart: 'oa' (ex: 'coa-fă' – coa-fă, nu co-a-fă), 'ea' (ex: 'pea-ște' – pea-ște, nu pe-a-ște), 'ie' (ex: 'pie-le' – pie-le), 'oai' (ex: 'moai-șă' – moai-șă).
6. Cuvintele compuse se despart in functie de elementele lor componente: 'bun-vo-ie' (bun + voie), dar atentie: se respecta regulile generale: 'bun-vo-ie' se desparte: bun-vo-ie (de la 'bun' + 'voie', iar 'voie' are diftongul 'ie' care nu se desparte).
7. Cuvintele cu prefixe si sufixe: 'ne-zi-dat' (ne- + zidat), 'pre-șe-din-te' (pre- + ședinte, dar 'ședințe' se desparte șe-din-țe, iar prefixul 'pre-' ramane separat: pre-șe-din-te).

Exemple practice: 'ferăstrău' – fe-răs-trău (triftong 'ău' nu se desparte, 'str' grup trece in silaba urmatoare, 'r' ramane in prima); 'parc' – parc (un singur grup de consoane la sfarsit, dar cum nu mai urmeaza vocala, ramane intreg: cuvantul are o singura silaba). 'stâlp' – stâlp (o silaba, 'st' la inceput, 'lp' la sfarsit formeaza o singura silaba pentru ca exista o singura vocala 'â').

Pentru a verifica, rostiti cuvantul incet, batand din palma la fiecare silaba: numarul de batai corespunde numarului de vocale (sau diftongi/triftongi) pronuntate.

Aceasta lectie va ajuta sa scrieti corect cuvintele la capat de rand si sa intelegeti mai bine structura fonetica a limbii romane.

Exemple

• Exemplul 1: Cuvântul 'albastru' se desparte: al-bas-tru. Explicatie: 'a' este vocala, formeaza prima silaba; 'l' este consoana care ramane in prima silaba pentru ca urmeaza consoanele 'b', 'a', 's', 't', 'r', 'u' – dar 'b' trece in a doua silaba? De fapt, regula: intre 'a' si 'b' avem o singura consoana 'l'? Nu, avem 'l' dupa 'a', apoi 'b' – deci doua consoane intre vocale: 'l' si 'b'. Prima consoana ('l') ramane in prima silaba, a doua ('b') trece in a doua silaba, dar apoi 'a' este vocala, urmeaza 's', 't', 'r' – grupul 'str' trece in a treia silaba pentru ca poate incepe o silaba (ex: 'stra-dă'), asa ca 'tru' formeaza ultima silaba.
• Exemplul 2: Cuvântul 'geamăn' se desparte: gea-măn. Explicatie: 'gea' contine diftongul 'ea' (g+e+a pronuntat ca un singur sunet), deci nu se desparte; 'măn' – 'm' si 'n' sunt consoane intre vocale? A doua silaba incepe cu 'm', iar 'n' ramane cu 'ă' – corect: 'gea-măn'. Daca am desparti 'ge-a-măn', ar fi gresit pentru ca diftongul 'ea' se rupe.
• Exemplul 3: Cuvântul 'pâine' – pâi-ne. Explicatie: 'pâi' contine diftongul 'âi' (â + i), deci nu se desparte; 'ne' este a doua silaba. Cu atentie: 'pâine' are o singura vocala 'â' dublata? Nu, este vocala 'â' urmata de 'i' – diftong. Se scrie 'pâine' (cu 'â' si 'i', dar 'i' se citeste ca parte a diftongului).

Concepte cheie: Definitia silabei: unitate de pronuntie cu o vocala (sau diftong/triftong) ca nucleu, Regula de despartire: o consoana intre vocale trece in silaba urmatoare, Regula pentru doua consoane: prima ramane, a doua trece, exceptand grupurile care pot incepe o silaba (ex: cl, cr, dr, fl, fr, gl, gr, pl, pr, tr, sp, st, sc, str etc.), Diftongii si triftongii nu se despart (ex: oa, ea, ie, oai, eai), Cuvintele cu o singura vocala au o singura silaba, indiferent de numarul consoanelor