zbanțsubstantiv
zbanț
Definiții
substantiv neutru
1Zgomot puternic și neplăcut, larmă, gălăgie; de asemenea, mișcare sau activitate zgomotoasă și dezordonată.
„La ora de pauză, copiii făceau un zbanț de nu se auzeau unii pe alții."
substantiv neutru
2În limbaj familiar, ceartă sau scandal cu zgomot și învălmășeală.
„Vecinii au avut un zbanț aseară din cauza muzicii date prea tare."
Gramatică
Cuvântul este adesea folosit în expresii precum 'a face zbanț' sau 'a se lua la zbanț'.
Expresii și locuțiuni
a face zbanț — a face gălăgie, a se comporta zgomotos și dezordonat
a se lua la zbanț — a se certa cu cineva, a se încăiera
Etimologie
De origine onomatopeică, probabil legat de zgomotul produs de o mișcare bruscă sau de o încăierare.
Se scrie corect: Se scrie cu 'z' la început, nu cu 's': zbanț, nu sbanț. Atenție la finalul cuvântului: se termină cu 'ț', nu cu 't'.