votivadjectiv
vo-tiv
Definiții
adjectiv
1Care se referă la un vot sau la o făgăduință religioasă; care este oferit sau făcut în semn de recunoștință pentru o dorință împlinită.
„Biserica a fost construită ca un altar votiv pentru sănătatea familiei."
adjectiv
2Care este dedicat unei divinități sau unui sfânt, având caracter de ofrandă sau de mulțumire.
„La mănăstire se află o icoană votivă veche de sute de ani."
Gramatică
Adjectiv variabil, se acordă în gen, număr și caz cu substantivul determinat. Forme: votiv (masc. sg.), votivă (fem. sg.), votivi (masc. pl.), votive (fem. pl.).
Sinonime
dedicatoferitconsacratde mulțumire
Expresii și locuțiuni
altar votiv — Altar ridicat în semn de recunoștință pentru o favoare divină primită.
obiect votiv — Obiect oferit ca dar unei divinități, adesea în cadrul unui ritual religios.
Etimologie
Din franceză votif, latină votivus, de la votum (vot, jurământ).
Se scrie corect: Se scrie cu 'v' după 'o', nu 'votiv' cu 'f' (greșit: 'votif'). Atenție la finalul '-iv', ca în 'nativ', 'primitiv'.