volubiladjectiv
vo-lu-bil
Definiții
adjectiv
1Care vorbește mult, cu ușurință și cu vivacitate; limbut, guraliv.
„Profesorul nostru este foarte volubil, ne ține lecții întregi fără să obosească."
adjectiv
2Care se rotește sau se învârtește ușor (învechit, rar folosit).
„În vechile texte, volubil însemna și ceva care se întoarce repede."
Gramatică
Adjectiv de tipul 4 terminații: volubil, volubilă, volubili, volubile. Se acordă în gen, număr și caz cu substantivul.
Expresii și locuțiuni
a fi volubil — a vorbi mult și cu ușurință, adesea într-un mod plăcut
Etimologie
Din franceză volubile, latină volubilis (care se rotește, curgător).
Se scrie corect: Se scrie cu 'v' la început și cu 'b' în interior: volubil, nu 'volubil' cu 'p' sau 'volubil' cu 'v' dublu.