volansubstantiv
vo-lan
Definiții
substantiv neutru
1Organ de comandă al unui autovehicul, de formă circulară, cu ajutorul căruia șoferul dirijează direcția de mers.
„Ține volanul ferm când conduci pe drum drept."
substantiv neutru
2Fâșie de material textil sau de altă țesătură, cutată sau plisată, folosită ca ornament la îmbrăcăminte, perdele etc.
„Rochia avea un volan din dantelă la poale."
Gramatică
La plural: volane. Articulat hotărât: volanul (singular), volanele (plural).
Sinonime
roată de direcțievolan de direcțiefurbelă (pentru sensul 2)
Expresii și locuțiuni
a pune mâna pe volan — a începe să conducă un vehicul
a sta la volan — a conduce un autovehicul
Etimologie
Din franceză volant, germană Volant.
Se scrie corect: Se scrie cu un singur 'l' și cu 'o' la început: volan. Nu confunda cu 'volan' (de la volei) – acela se scrie la fel, dar are alt sens.