viersubstantiv
vier
Definiții
substantiv masculin
1Persoană care cultivă vița de vie și produce vin; viticultor.
„Bunicul meu este un vier priceput din podgoria Cotnari."
substantiv masculin
2Mistreț mascul adult (din specia Sus scrofa).
„În pădure am văzut urmele unui vier bătrân."
Gramatică
La plural, forma articulată este 'vierii' (pentru sensul de viticultor) și 'vierii' (pentru mistreț).
Expresii și locuțiuni
a fi vier — A se ocupa de viță de vie și de producerea vinului.
Etimologie
Din latină 'venerius' (referitor la Venus, zeița iubirii) sau din latină 'vinea' (vie), cu sensul de 'păzitor al viei'.
Se scrie corect: Se scrie 'vier', nu 'vîer' sau 'vierr'. Atenție la diacritice: 'vier' cu 'ie' după 'v'.