urbanizaverb
ur-ba-ni-za
Definiții
verb tranzitiv
1a transforma o zonă rurală sau o localitate într-un mediu urban, prin construirea de locuințe, infrastructură și servicii specifice orașelor
„Primăria a hotărât să urbanizeze zona de la marginea orașului pentru a construi un cartier nou."
verb reflexiv
2despre populație sau mod de viață: a adopta caracteristici urbane, a se adapta la viața de oraș
„Odată cu mutarea la oraș, familia s-a urbanizat treptat."
Gramatică
Verb de conjugarea I, terminat în -a. Participiul: urbanizat. Gerunziul: urbanizând. Se conjugă cu auxiliarul 'a avea' la perfect compus (am urbanizat).
Antonime
ruralizadezurbaniza
Expresii și locuțiuni
a urbaniza un teren — a pregăti un teren pentru construcții și a-l dota cu utilități (apă, canalizare, electricitate)
Etimologie
Din franceză 'urbaniser', derivat din latină 'urbanus' (de oraș).
Se scrie corect: Se scrie cu 'z', nu cu 's': urbaniza, nu 'urbanisa'. Atenție la grupul 'urba-' ca în 'urban'.