uititadjectiv
u-i-tit
Definiții
adjectiv
1Care este uitat, lăsat în neatenție, neglijat; care nu este amintit sau luat în seamă.
„Un obiect uitit în bancă a fost găsit de doamna învățătoare."
adjectiv
2Care este dat uitării, care nu mai este prezent în memoria cuiva.
„Numele lui a rămas uitit în paginile vechiului caiet."
Gramatică
Adjectiv provenit din participiul verbului 'a uita'. Se acordă în gen, număr și caz cu substantivul determinat.
Antonime
amintitremarcatobservatpomenit
Expresii și locuțiuni
a fi uitit de lume — a fi izolat, părăsit, fără sprijin
Etimologie
Din verbul 'a uita', de origine latină (oblītus), cu influență slavă.
Se scrie corect: Se scrie 'uitit', cu doi de 'i' (unul după 'u', altul înainte de 't'), nu 'uitt' sau 'uitit' cu un singur 'i'.