tutelăsubstantiv
tu-te-lă
Definiții
substantiv feminin
1Protecție, ocrotire, îndrumare exercitată de o persoană sau de o instituție asupra cuiva sau a ceva.
„Copilul a crescut sub tutela bunicilor săi."
substantiv feminin
2În drept, instituție prin care o persoană este desemnată să aibă grijă de bunurile și interesele unui minor sau ale unei persoane incapabile.
„Tutela a fost stabilită de instanță pentru protejarea moștenirii."
Gramatică
Se folosește frecvent cu prepoziția 'sub' (sub tutela).
Sinonime
ocrotireprotecțieîndrumareapărare
Antonime
abandonneglijare
Expresii și locuțiuni
sub tutela cuiva — sub protecția sau îndrumarea cuiva
Etimologie
Din latină 'tutela', de la 'tueri' (a apăra, a ocroti).
Se scrie corect: Se scrie cu 'e' după 't', nu 'tutela' cu 'i' (greșit: 'tutiela').