tumefiaverb
tu-me-fi-a
Definiții
verb tranzitiv
1a produce o umflare sau o umflătură a unei părți a corpului, de obicei ca urmare a unei inflamații sau a unei leziuni
„Lovitura puternică a tumefiat glezna sportivului."
verb reflexiv
2a se umfla, a deveni umflat (despre țesuturi sau organe)
„După înțepătura de insectă, mâna i s-a tumefiat rapid."
Gramatică
Verb de conjugarea a IV-a (tipul a citi). Forme: tumefiez, tumefiezi, tumefiază, tumefiam, tumefiai, tumefiară. Participiul: tumefiat.
Etimologie
Din franceză tuméfier, care provine din latină tumefacere (a face să se umfle), din tumere (a fi umflat) + facere (a face).
Se scrie corect: Se scrie tumefia, cu 'e' după 'm', nu 'tumifia'. Atenție la diacritice: tumefia (verb), nu tumefi-a.