Definiții
substantiv feminin
1Organ al unor animale (elefant, tapir) sub formă de prelungire lungă și flexibilă a nasului, folosit pentru a prinde hrana, a bea apă sau a scoate sunete.
„Elefantul și-a folosit trompa pentru a culege o banană din copac."
substantiv feminin
2Piesă în formă de tub sau pâlnie, folosită pentru a dirija sau a transporta un fluid sau un gaz.
„Trompa de evacuare a aerului era blocată."
substantiv feminin
3În anatomie, canal sau conduct care leagă două organe, cum este trompa uterină.
„Trompele uterine fac legătura între ovare și uter."
Etimologie
Din franceză trompe, care provine din franconiană *trumpa, cu sensul de 'tub, trâmbiță'.