trombonisubstantiv
trom-bo-ni
Definiții
substantiv masculin
1Instrument muzical de suflat din alamă, cu un tub curbat și o pârghie glisantă (sau cu valve), folosit în orchestre și fanfare.
„Trombonistul a cântat o melodie frumoasă la trombon."
substantiv masculin
2Persoană care cântă la trombon (mai rar folosit, de obicei se spune trombonist).
„Tromboni orchestrei au intrat în scenă."
Gramatică
Forma de plural a substantivului 'trombon'. La singular: trombon. Se folosește frecvent la plural pentru a desemna instrumentele sau grupul de trombonisti.
Sinonime
tromboninstrument de alamă
Etimologie
Din franceză 'trombone', italiană 'trombone', augmentativ al lui 'tromba' (trompetă), din germană 'Posaune'.
Se scrie corect: Se scrie 'tromboni', cu 'm' înainte de 'b', nu 'trombonii' (forma articulată). Atenție la diacritice: nu există diacritice la acest cuvânt.