Definiții
substantiv neutru
1Obiect care se acordă ca premiu pentru o victorie într-o competiție sportivă, artistică sau de altă natură; cupă, medalie sau alt simbol al succesului.
„Echipa noastră a câștigat trofeul campionatului după o finală dramatică."
substantiv neutru
2Pradă de război sau obiect de valoare capturat de la inamic, considerat o dovadă a victoriei.
„Vechii războinici păstrau trofeele de la dușmanii învinși ca semn al curajului lor."
substantiv neutru
3Capul sau pielea unui animal vânat, conservate și expuse ca amintire a vânătorii.
„Bunicul avea în bibliotecă un trofeu de cerb, adus dintr-o vânătoare din Carpați."
Expresii și locuțiuni
a ridica trofeul — a câștiga competiția și a primi premiul suprem
trofeu de vânătoare — capul sau pielea unui animal vânat, păstrate ca amintire