trigonometricadjectiv
tri-go-no-me-tric
Definiții
adjectiv
1Care se referă la trigonometrie, ramura matematicii care studiază relațiile dintre laturile și unghiurile triunghiurilor.
„La ora de matematică am învățat funcțiile trigonometrice."
Gramatică
Adjectiv se acordă în gen, număr și caz cu substantivul determinat. Forme flexionare: trigonometric (masc. sg.), trigonometrică (fem. sg.), trigonometrici (masc. pl.), trigonometrice (fem. pl.).
Expresii și locuțiuni
funcție trigonometrică — Funcție matematică precum sinus, cosinus, tangentă, care depinde de un unghi.
Etimologie
Din franceză trigonométrique, care provine din grecescul trigonon (triunghi) + metron (măsură).
Se scrie corect: Se scrie cu 'tri' la început, nu 'trii' sau 'trigo'. Atenție la grupul 'trigo' – nu 'trigono' cu 'o' dublu.